Ruga

Nu de putine ori, cand ma opresc o clipa, si privesc tot ce a fost frumos, sa nu, pana acum, am impresia ca uitandu-ma in urma, vad cu rand pe rand, filele din viata mea au fost intoarse. File scrise cu intamplari frumoase, locuri speciale, prieteni de nadejde, oameni ce au dezamagit profund, stari divine, clipe negre, ingenunchieri, inaltari, sperante, lacrimi de bucurie, de durere, de dor, zambet inocent, entuziasm molipsitor, sperante marete, vise curate, dorinte neimpartasite, rani adanci, cicatrici, pareri de rau, nadejdi viitoare.

Si stau, parca sustinuta de un singur punct. Acela al credintei! Naiva pentru multi. O credinta intr-un Dumnezeu autentic, Singurul ce nu paraseste fara temei. Toate filele din carte au fost intoarse cu sau fara vrerea mea. Atatea capitole incheiate definitiv!!! Si acum stau cu o noua foaie goala in fata. Numai ca imi promit sa nu o mai scriu eu. Las stiloul vietii mele si iti intind calimara cu cerneala! Recunosc, pentru prima data in viata mea, ti le daruiesc cu adevarat, fara strop de regret. Te rog, scrie cum VREI Tu! Oricate schimbari ar mai veni, oricate lacrimi vor mai curge, oricati oameni ar mai pleca, oricate intrebari ar mai rasari...

Sunt aici, in mijlocul unui camp imens, cu iarba frageda, dar pe alocuri parjolita, cu un singur izvor de bucurie, cu gropi prapastioase, pomi inmuguriti in plina primavara si cu vreascri uscate, aruncate la pamant. Cu flori de speranta ce se inalta pana la cer , dar si cu buruieni incolacite amenintator! Si in fata am cartea zilelor mele. Are pagini stravezii si scris ordonat. Dar si multe spatii libere...
Si acum, o noua pagina goala. Ma ridic usor de jos, o strang la piept stiind ca e pentru ultima oara, apoi inchid ochii, inainte de a I-o intinde Lui, si-mi zic in gand:"destul am scris eu!"

De acum e la picioarele Lui. Am privit-o o clipa. M-am intors apoi mai linistita ca niciodata si am inceput sa pasesc din nou printre spini si petale... gata sa sper, sa cred si sa iert din nou!


„Caci, daca este cineva în Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.” 2 Corinteni 5: 17